Date fizico-geografice

ASPECTE GEOMORFOLOGICE

Înfăţişarea actuală a teritoriului judeţului Argeş reprezinta consecinţa evoluţiei geografice. Relieful este rezultatul lupţi permanente dintre deformările arhitectonice şi acţiunea eroziuni.Aspectul actual al reliefului se explica prin succesiunea stărilor geografice anterioare.
Consecinta stratigrafică a colinelor argeşene cunoscute şi ca „muscele" aparţine terţialului depozitele din parte nordică fiind consolidate deoarece sunt şi cele mai vechi, cele mai noi depozite aflându-se în sud.
Condiţile structurale ale colinelor argeşene sunt favorabile dezvoltări formelor geomorfologice uşor de identificat.
Sistemul structural cu pantă continuă, descrescând de la nord spre sud, terenul alcătuit din depozit mobil uşor de modelat, orogeneza recentă fără efect la suprafaţă şi mişcările verticale au contribuit la morfogeneza colinară. Eroziunea fluvială a modelat uşor terenul constituit din argile, nisipuri şi pietrişuri neconsolidate. Geomorfologia se caracterizează prin suprafeţe de aplanizare, forme structurale, insoţite de surpări şi alunecări de teren,versanţi reglaţi, pante îndulcite şi o torenţialitate activă in două faze principale.

 

Suprafeţe structurale. Structura monoclimată a generat forme geografice specifice coaste, interfluvi structurale, versanţi prevăzuţi cu suprafeţe structurale şi alunecări de teren. Tectonica recentă a cauzat fragmantarea dealurilor. Culmile colinare au altitudini descrescând de la nord la sud, dependente de înclinările descendente ale stratelor din fundament şi paralele cu vâile principale. Linile de relief ale interfluviului longitudinal ale dealurilor desemnează lini frânte, inegale, condinări contrare de grade variate. Întreruperile brusce de panta ale liniilor de relief formează râpi sau pante (cueste) ce marchează linia dintre două suprefeţe structurale.

 

Alunecări de teren. Legat de prezenţa suprafeţelor structurale se dezvoltă pe scara largă surpările şi alunecările de teren. Frecvenţa alunecărilor de teren se datorează trenurilor mobile, alternanţei de roci permeabile şi impermeabile, suprafeţeleor structurale şi torenţialităţi. Alunecările de teren rezultă din deplasarea maselor de roci permeabile şi impermeabile, suprafeţelor morfologice, sub puterea gravitaţiei consecvenţa acestor alunecări se datorează utilizării suprafeţelor structurale. Fenomenul are loc in prezenţa unui stat bazal argilos care înebibat cu apa de înfiltraţie se ănmoaie şi serveşte ca lubrifiant stratelor superioare perneabile. Suprafaţa de alunecare e concava şi se afla instalată în corcondanţa cu dispoziţia stratelor. Locul de desprindere aflat în apropierea liniei de creasta are forma unei drepte sau a unui arc de cerc iar prin repetarea în trepte capăta infaţişarea unui amfiteatru. Terenul alunecărilor se recunoaşte prin înfăţişarea învăluită şi a crăpăturilor.

În Valea Bughea, la nord de șoseaua Curtea de Argeș-Câmpulung, s-au produs alunecări de teren puțin adânci ce au dezrădăcinat și culcat pomii livezilor și au produs dificultăți lucrărilor minime de suprafață.

 

Platforme de eroziune. Colinele argeșene prezintă o individualitate structurală reflectată în aspectul geomorfologic, ele nu au primit amprenta glaciară și prezintă nivelele de eroziune cele mai tinere, acumulări aluviale întinse și o succesiune de terase.

Arhitectura monoclină și tectonică recentă au imprimat interfluvii structurale, cueste și suprafețe de aplanizare de vârstă și cu aspecte diferite. Penepleria Argeș de vârstă postlevantină este conservată de interfluviile văilor  dintre Topolog și Râul Târgului, implicit zona comunei Godeni. Tectonica recentă și eroziunea fluvială a fragmentat relieful aplanizat prin fragmentarea dealurilor. Crestele au fost îmbucătățite iar suprafețele structurale s-au extins și au fost însoțite de deplasările produse de alunecările de teren. 

Torențialitatea a activat asupra vechii suprafețe de aplanizare prin incizii adânci în versanții reglați și pe colinele domoale. Acumulările puternice se depuneau la baza torenților, vâlcelele se colmatau și alunecările de teren sporeau din cauza nivelului de bază. Formele morfologice inactive au împiedicat între timp evoluția prin paralizarea curgerii apelor și împiedicarea modelajului torențial până la reănceperea unui nou ciclu de eroziune. 

 
Rețeaua hidrografică. În domeniul platformei post-levantină Argeş, fundamentat pe soclul cristalin, prevazut cu o cuovertură terţiară cristalină, reţeaua hidrografică prezintă un dispozitiv paralel. La alcatuirea acestor depozite participă văile Topolog. Argeş,Vâlsan,Râul Doamnei,Slănic, Bughea, Râul Târgului. Cursul râurilor este orientat Nord-Sud şi reprezintă continuarea spre sud a râurilor ce colecteaza apele de pe versantul meridional al masivului Făgăraş. Văile îşi păstreaza caracterul transversal din bazinul superior şi în platforma Argeş unde intersectează perpendicular direcţia stratelor dispuse moniclin. Văile mai sus menţionate sunt văi consecvente, cursul lor având sensul înclinarii stratelor.

 

Terase. Reţeaua hidrografică din zona muscelelor prezintă o maturitate morfologică. Profitul longitudinal al văilor a evoluat către profilul de echilibru. Cursul râurilor a atins maximum de complexitate, asigurându-şi debitul permanent prin efectuarea pânzelor de apă freatică. În lungul văilor se observă terasele, fâşi de suprafeţe plane dezvoltate pe ambele maluri (bilaterale) sau conservate doar pe un singur versant (monolaterale) Terasele au rezultat în urma proceselor repetate succesiv, constituirea albiei majore prin eroziune, umplerea ei cu aluviuni şi săparea unei noi albii, majore, insoţită de o primă treaptă a terasei.

 

ASPECTE DE RELIEF
Relieful comunei Godeni prezintă o accentuată fragmentare,trăsătura caracteristică reliefuli zonei intracolinate a celor Şapte Muscele în care se află.
De-a lungul culoarului depresionar ce e străbătut de râul Bughea , vâile sunt orientate perpendicular pe directia Nord-Sud. Altitudinea reliefului comunei Godeni este cuprins între 465 şi 850 m. Cele mai mati altitudini se gpsesc în punctele: Dealul Ciocanul 887 m., Dealul Gilan 682 m., Dealul Coteşti 678 m., Coasta Popii 671 m.,înălţimile scăzând treptt spre sud, cele mai joase altitudini afirmându-se pe valea râului Bughea de 540 m. La intrarea în comună şi 460 m. La ieşirea din comună.
Pantetele dealurilor sunt de regulă domoale, cele mai mici gasindu-se pe valea râului Bughea şi pe platourile dealurilor Rugeanca,Mesteceni şi Crucii.
Versanţi rîului Bughea prezintă înclinări diferite, cu versantul vestic mai înclinat decăt cel estic. Modelarea intensă şi rapida a înălţimilor a fost posibilă datorita friabilitaţi rocilor sedimentare ce au conferit versanţilor actuali aspectul de dealuri domoale uşor vălurite. Fragmentarea accentuată a reliefului este datorată rocilor puţin rezistente la eroziune ce au format un relief domol câteva aliamente de creste se deosebesc în aspectul reliefului, dând forme mai semeţe. Formele deosebite ale înălţimilor Ciocanu şi Ciuha sunt întregite de pitorescul deosebit al cheilor din nordul satului Godeni.

Valea râului Bughea este flancată de două aliniamente de creste afectate puternic de procese de pantă. Pe partea dreaptă apar creste în Dealul Malului, Dealul Crucii, dealul Rugencii iar pe partea stângă acestea apar pe aliniamentul Olteanul, Coasta Popii. 

 

ELEMENTE CLIMATICE
Prin poziţia sa geograficasă, comuna Godeni beneficiază de o climă temperat continentală.
Un rol determinant în formarea climei îl au altitudinea, formele de relif, dispunerea dealurilor şi a lanţului muntos nordic şi orientarea pantelor. Carpaţi Meridionali reprezintă pentru muscelele Argeşului, prin prezenţa şi orientarea lor, un obstacol cu efect de baraj. Aerul devine astfel uscat şi timpul senin datorită maselor de aer dinspre vest şi nord vest care escaladează masivul Făgărş.
Temperatura medie a aerului este de -3 grade celsius şi -4 grade celsius în luna ianuarie ajungând pana la valorile cele mai mari care se înregistrează în lunile iulie-august când ating 30-35 grade celsius.
În cea ce priveşte precipitaţile anuale sunt 100-110 zile cu precipitaţii atmosferice.
Comuna Godeni prin poziţia sa în cadru Muscelelor Argeşului are un climat de adăpost, frecvenţa şi viteza vântului fiind reduse.


HIDORGRAFIA

Teritoriul comunei Godeni este străbătut de la nord la sud, prin partea centrală, de râul Bughea, afluent al Râului Târgului. La intrarea prin nordul satului Godeni, râul îşi despleteşte braţele în meandre fapt favorizat de slaba înclinare a reliefului şi lăţimea văii străbătute. Străbate apoi un sector îngust numit „ La Chei" pe o lungime de 300 m, săpându-şi o albie îngustă, uneori lăţimea dintre versanţi fiind mai mică de 1 m. Râul are o lungime totală de 30 km. Din care pe teritoriul comunei curge pe o distanţă de 15 km. Râul Bughea nu are o scurgere bogată dar are debit tot timpul anului, pâraele secând frecvent.
Reţeaua hidrografică alimentată de apele rezultate de pe urma topiri zăpezilor, din ploi și din ape subterane.
De pe versanţi primeşti o serie de afluienţi (pârae) astfel:
• pe partea dreaptă primşte ca afluienţi văile Preaboielului, Rea, Modorogului, Mătuşi, Dorcii, Mustrii Pentelenului, Pârtăşcanului, Morii, Grecului şi Căciulat
• pe partea stângă primeşte ca afluienţi văile satului, Dobrâii, Olteanului, Sucetului, Ulmătului, Vârtopului şi Valea Mare.
Se găsesc de asemenea pe teritoriului satului Godeni lacuri naturale: „Lacul Floca" deasupra Glodului și „Lacul Gârlici" în Coasta Dealului.